… Eurovision, Slaveanschii bazar, Cîntecele lumii…
Acest proiect a apărut demult, iar pe meleagurile noastre s-a manifestat ca festival, a prins viaţă şi a căpătat amploare .

    Cred că vă întrebaţi de ce anume ţara noastră a fost aleasă să găzduiască un asemenea festival. Răspunsul e unul simplu, ni l-a sugerat chiar organizatorul evenimentului – Constantin Moscovici: “Din punct de vedere geopolitic, Moldova este situată între Europa şi Asia, între lumea veche şi cea nouă, tocmai deaceea, acesta este locul cel mai potrivit să ne strîngem şi să cîntăm despre ea”. 
     Festivalul a întrunit participanţi din 13 ţări, din fiecare ţară cîte unul, cu excepţia Moldovei, care a fost reprezentată de doi concurenţi, Vitalie Maciunschi şi Victor Balan. Juriul a fost deasemeni, unul internaţional, asfel că cei prezenţi au fost plăcut surprinşi de prezenţa la festival a unor personalităţi remarcante în lumea muzicii cum ar fi Petea Buclieva(artistă emerită a Bulgariei), Mihai Munteanu(artist emerit al Republicii Moldova), Ian Raiburg(producător).
Iar la 29 septembrie, clubul ”Studio” a găzduit tragerea la sorţi, în cadrul căreia a fost determinată succesiunea evoluării participanţilor,fiecare din ei a interpretat melodia preferată, apoi concurenţilor li s-au oferit să savureze din pocalele cu vin moldovenesc, la fundul cărora era numărul de ieşire în scenă a fiecăruia, iar concurentele au spart cîte o minge mică din ciocolată în care deasemeni, au găsit cîte un număr.
Ca sponsori principali ai acestei ceremonii au fost prezentaţi - vinul “Chateau Vartele”, servit în pocale rafinate şi ciocolata Coffee House, prezentată într-o formă neobişniută.
     Au urmat două zile de concurs cu aplauze, lacrimi şi emoţii, timp în care participanţii au avut posibilitatea să interpreteze cîntece în limba română şi în cea a ţării pe care o reprezintă.
Spaniolul Eduardo Ruyman a interpretat consecutiv două piese sub aplauzele furtunoase ale publicului care nu mai conteneau, i-a fost oferit premiul “pentru cea mai originală interpretare a unui cîntec în limba română”, iar “premiul pentru simpatia publicului” a fost înmînat, pe bună